Mesajele pentru protecția mediului transmise de elevii Liceului Tonitza București în cadrul proiectului a„Metamorfoză urbannă” au produs emoţii puternice. B-AOPISCC a validat câștigătorii burselor

Desfăşurat în cadrul de excepţie oferit de Muzeul de  Artă  Veche  Apuseană “Ing. Dumitru Furnică-Minovici, evenimentul care a marcat prima etapă a proiectului „Metamorfoză urbană” organizat de Asociația Operatorilor și Prestatorilor din Industria Serviciilor de Curătenie și Conexe – Filiala București s-a bucurat de un succes deplin. Lucrările au fost prezentate în faţa unui public numeros, format din jurnaliști, critici de artă, reprezentanți ai autoritatilor publice și ai instituțiilor de cultură,  cu ocazia vernisajului, care a avut loc in data de 27 mai, .

Tinerii au primit provocarea şi au realizat lucrări excepţionale, practic toate prezentând o valoare artistică deosebită, având şi mesaje puternice. Iată şi câteva dintre cele care se disting şi prin denumirea lucrării: Simion Monica - "Lupta naturii", Mincu Ioana - "Parakah",, Costescu Andreea - "Lupta pentru viata", Nicu Gabriela - "O sansa vietii", Bacarjeff Elena Cristina - "Razboi impotriva noastra", Mara Verhoogt - "Paduri tropicale? Nu, ulei de palmier", Prisacari Bogdana - " Si totusi se poate!", Anghel Ana-Cristiana - "Risipa", Chiobas Constantin - "Timpul si viata",  Dobrescu Daria Irina - "Eliberare", Neacsu Bianca Cristiana - "Ne scufunfam in ceea ce suntem", Lupu Ana - "Synapse", Dumbale Oana - "Sorrow", Grecu Maria Cristina - "Eruptia Terrei".

Comisiei de jurizare formate din DORU MIHAI GIUGUL, avocat, presedintele comisiei, LUMINIȚA GLIGA, artist vizual, doctor în arte vizuale, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, ADRIANA POPESCU, director strategii culturale Teatrul Național, ARMAND STERIADI, critic de artă, CONSTANTIN CIOANCĂ, doctor muzeograf, Dr. MARIUS TIȚA, publicist specializat în arta plastică, ION DIAMANDI, jurnalist publicația România Liberă și revista Casa Mea, TEREZA ANTON, consultant artistic, coordonator program expozițional ARCUB şi MARIUS CALIN BELC, profesor doctor fizician, presedinte AOPISCC, i-a fost necesar un timp îndelungat pentru deliberare, întrucât majoritatea lucrărilor prezentau elemente care le situau în prim plan, delimitarea fiind extrem de dificilă.

Burse pentru susținerea talentului și creativității au fost acordate pentru trei tineri din cadrul Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” București..  Valoarea totală a celor 3 premii acordate de partenerii proiectului, alături de B-AOPISCC este de 12.600 lei.

Premiul I și bursa de 700 lei lunar, timp de un an, au fost acordate tânărului Matei Siminic, elev în clasa a X-a, cu lucrarea intitulată „Ce semeni, asta mănânci!”, prin care a încercat și a reușit să sensibilizeze cu mesajul „ce arunci în apă, ajunge în farfurie”.

Premiul II și bursa de 500 lei lunar, timp de 6 luni, a ajuns la tânara Loredana Slav, elevă în clasa a X-a, cu lucrarea intitulată „Supraviețuirea” a cărei mesaj puternic ne îndeamnă să conștientizăm că planeta trebuie salvată pentru ceea ce iubim. " Prin această lucrare am vrut să ilustrez sufletul unui copil care încearcă să-și salveze ursulețul dintr-un mediu cu aer poluat, cedându-i masca de oxigen, care îl ține în viață", a spus Loredana în faţa audienţei.

Premiul III și bursa în valoare de 300 lei/ trimestru, timp de un an, a fost câstigat de tânăra Andreea Miruna-Filon, elevă în clasa a X-a, cu lucrarea intitulată „Oul destinului”. Conceptul de metamorfoză a fost asociat în această lucrare cu faptul că lumea în care trăim este extrem de fragilă, așa cum este coaja unui ou, iar orice fisură poate afecta esența vieții. Personajul ilustrat își găsește echilibrul universal în poziția embrională, ocrotit de “pântecul Terrei”. "Am dorit să trag un semnal de alarmă şi să conştientizez oamenii asupra daunelor pe care le poate suferi planeta şi care pot răni viața, poate iremediabil", a spus autoarea.

Cei trei premianţi au mai primit din partea Cameleonia şi frumoase plăci ceramice decorative pictate manual cu simboluri medievale de către artizani spanioli.

Pentru abordarea ingenioasă, din perspectiva artei şi designului, cu orientare spre reciclare și colectarea selectivă a deșeurilor, toti cei 20 de elevi ai Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București implicati în proiectul „Metamorfoză urbană” au fost recompensați de B-AOPISCC și partenerii proiectului, cu o tabără de creație, organizată în perioada 20-25 iunie 2017, la Conacul din  Miclăuşeni – Iași.

Lucrările acestor elevi talentati, coordonați de doamna profesor Oana Isar, vor fi expuse pe o perioadă de o lună în cadrul Muzeului de  Artă  Veche  Apuseană “Ing. Dumitru Furnică-Minovici, unde pot fi studiate și admirate de orice vizitator, intrarea fiind liberă.

Tot aici poate fi admirată o colectie de articole vestimentare, realizate de elevii Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București – Secția Design Vestimentar, sub îndrumarea doamnei profesor Ilinca Moldovan. Această colecție de costume medievale, cu accente moderne, prezntată în încheierea evenimentului a întregit proiectul „Metamorfoză urbană” și i-a oferit o altă latură artistică de mare valoare. Tinerii au realizat ei înşişi vestimentaţia pe bază de materiale de reciclat. Tot ei au făcut şi conceput prezentarea colecţiei, inclusiv cadrul muzical, dovedind aptitudini deosebite pe diverse planuri - design, modeling, management, precum şi un excepţional spirit de echipă. A fost o adevărată paradă de fashion cu mult stil, ceea ce a adus binemeritatele aplauze din partea numerosului public.

Aceşti copii minunaţi şi mesajele lor uimitoare

Şi-ar fi putut cineva imagina că asocierea dintre o temă de mare actualitate - ecologia, cu arta apuseană şi copii, ar putea reprezenta începutul soluţionării unei crize majore cu care se confruntă societatea noastră în prezent?

Dar mai bine să vă spunem povestea Monicăi (N.Red: Monica Popescu, președinte AOPISCC – Filiala București), în care personajele principale sunt Oana, Mara, Matei, Andreea, Ana..., elevi ai Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București cu profesorii lor, Oana Isar, Ilinca Manole, Mariea Petcu Chioibaş iar personajele secundare artişti, critici de artă, strategi culturali, profesori universitari, jurnalişti, părinţi...!

“Deşeurile ne sufocă. Cifrele sunt îngrijorătoare. România are mari probleme în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deşeurilor. În fiecare an țara noastră produce circa 6 mil. tone de deșeuri și nu știe cum să le gestioneze. România poate primi sancțiuni aspre din partea forului european”. Vocea Monicăi se face însă prea puţin auzită. Ce să facă?

Dar dacă i-am pune pe copii să spună aceste lucruri pe limba lor? Cum? Prin intermediul şi din perspectiva artei şi designului, să transmită astfel cum simt ei aceste lucruri.

Ideea lansată începe să prindă contur iar lucrurile să se lege: profesorii sunt nu numai încrezători dar şi entuziaşti, venind cu idei noi, Muzeul de Artă Apuseană se arată încântat de idee şi se oferă a fi gazda evenimentului de lansare, apar sponsorii, organisme guvernamentale încep să îşi exprime interesul, la fel şi media, iar copiii...

Suntem o naţiune bogată. Avem copii minunaţi, numai să ştim să-i auzim!

Copiii au acceptat imediat şi cu mare entuziasm provocarea, folosindu-şi din plin talentul, priceperea şi creativitatea cu o dăruire totală, într-un timp record. Noi, adulţii, în calitate de producători dar şi de consumatori, ştim că, la ora actuală, un produs nu poate avea succes pe piaţă decât dacă transmite emoţii, dacă are o poveste în spate.

Ei bine, copiii, poate fără să ştie acest lucru în teorie, l-au aplicat perfect în practică, au pornit de la idei originale, de la realităţi crude sau de la observaţii fine şi au clădit în jurul lor poveşti vibrante, poveşti cu mesaje puternice. Şi-au pus în slujbă întreaga inventivitate şi au creat opere emoţionante cu mare valoare artistică.

Tristeţe, goliciune, strigăte de durere, de implorare sau de ajutor, copiii ne-au arătat cum suntem astăzi şi cum vom fi mâine dacă ceva nu se va schimba. Stop! Spun ei, aşa nu se mai poate. Copiii sunt credibili şi autentici. Ne-au demonstrat că sunt mai responsabili şi mai maturi decât suntem noi care, deseori preocupaţi de viaţa de zi cu zi, uităm lucrurile esenţiale. Astfel, aceşti copii ne-au (re)dat speranţa în viitor.

Câteva povestiri impresionante

“RĂZBOI ÎMPOTRIVA NOASTRĂ” (BECARJIEFF ELENA-CRISTINA): balena semnifică toate vietăţile şi poartă pe spatele ei poluarea. Oamenii ajung să distrugă mediul înconjurător şi, implicit, pe ei înşişi.

“SORROW” ( DUMBALE OANA): singurătate, tristeţe (priviţi ochii fetei!), natura se luptă din răsputeri cu poluarea. Inspirată din lucrarea lui Van Gogh cu acelaşi nume.

Aceeaşi temă a singurătăţii dar, de data aceasta şi a disperării omului şi a naturii se desprinde şi din frumoasa lucrare în ulei realizată de ANA LUPU.

“PARAKH” - chin în hindusă (MINCU IOANA): în loc de fructe şi beţe colorate, masculul oferă femelei în perioada de împerechere un plic de ceai cu gunoaie, singurele lucruri pe care le-a mai putut strânge. (Cât sarcasm transmis în această lucrare!!!).

"SUPRAVIEŢUIREA" (LOREDANA SLAV): planeta trebuie salvată pentru ceea ce iubim. Un copil încearcă să-și salveze ursulețul dintr-un mediu cu aer poluat, cedându-i masca de oxigen, care îl ține în viață.

“OUL DESTINULUI” (ANDREEA-MIRUNA FILON): lumea în care trăim este fragilă asemenea cojii de ou iar fiecare fisură se propagă asupra noastră, asupra esenţei vieţii. Fătul îşi regăseşte echilibrul universal în poziţie de embrion, ocrotit de pântecul Terrei, însă daunele asupra planetei rănesc acest prunc numit “Viaţă”.

“O ŞANSĂ VIEŢII” (NICU GABRIELA): Pelicanul, pe cale de dispariţie, este legat de un lanţ plin de deşeuri. Cum şi cine îl poate dezlega de acest blestem?

MARA VERHOOGT este ataşată de animalele din junglă – elefanţi, tigri, lei. Cu cele din pluş s-a jucat când era mică, pe altele le-a cunoscut din cărţi. Viaţa lor este ameninţată, habitaclul este distrus, palmierii fiind folosiţi pentru extragerea uleiului.

“DIN NIMIC” (IOANA VALLIMĂRESCU): Ştiţi câte umbrele sunt aruncate la gunoi în timpul unui an? Din acest nimic rămas dintr-o umbrelă şi din alte resturi de materiale textile, Ioana a realizat o vestimentaţie trendy, foarte la modă astăzi.

Cea mai frumoasă poveste: "Sursa de inspiraţie a fustei a fost cartea "Un Lun Dun" de China Mieville. Lun Dun este o lume paralelă cu Londra, unde se strâng toate gunoaiele pe care londonezii le aruncă. Pet-urile au devenit animale de companie, soarele este un rest nociv al soarelui nostru iar smogul ameninţă aceasta lume sufocată de gunoaie. Umbrelele stricate sunt spioni între cele două lumi.
Impresionată de imaginile deplorabile ale acestei lumi, m-am hotărât să refolosesc toate lucrurile stricate în speranţa că nu voi ajunge sa trăiesc niciodată într-o astfel de lume.
Am transformat o umbrelă stricată (am eliminat un spion!) într-o fustă. Am decorat-o cu tot ce urma să ajungă la gunoi (nasturi vechi,sparţi; ziare şi foi volante din reviste vechi, etc). Am pictat "restul" de soare, personajele din acea lume, aşa cum mi le-am imaginat, pe curajoasa Deeba şi animalul ei de companie - o cutie de smântana goală.
Sper din tot sufletul sa trăim într-o lume curată şi să fim deştepţi şi creativi, să reuşim să refolosim toate obiectele care ne-ar putea fi de folos si pe care acum le aruncăm!" (Ioana Vallimărescu).

“HAOSUL INVIZIBIL” (ALEXANDRA PISALTU): Gunoaiele strivesc un copil, o frumoasă lucrare grafică.

SIMINIC MATEI este direct şi ferm: “Ce semeni, asta mănânci”, respectiv ce arunci în apă se regăseşte în farfurie.

http://romanialibera.ro/stil-de-viata/povesti-virale/acesti-copii-minunati-si-mesajele-lor-uimitoare-452541